Bine bine, trebuie sa recunosc ca titulul e putin click bait, dar adevarul e undeva pe la mijloc. Saptamana trecuta am avut un stagiu in laboratorul de productie Lenotre, unde impreuna cu cei care lucreaza acolo am facut prajiturile care ajung atat in buticurile Lenotre cat si pe cele care ajung la meciurile lui Paris Saint Germain. Asa cum scriam intr-una dintre postarile anterioare Lenotre asigura cateringul si prajiturile pentru toate meciurile lui Paris Saint Germain de acasa. Si cum saptamana care tocmai s-a incheiat s-a jucat si meciul PSG – Real Madrid putem spune ca toata lumea din delegatia celor de la Real Madrid a degustat din prajiturile la care am lucrat si eu.

Imi pare rau ca nu am nicio poza din laboratorul Lenotre, fotografiatul sau utilizarea telefoanelor mobile sunt strict interzise, insa va pot asigura ca tot ce se intampla acolo este facut cu un profesionalism de cel mai inalt nivel. Chiar daca se produc zilnic mii de prajituri si sute de torturi, atentia la detalii nu scade nicio secunda. Nu exista principiul merge si asa, iar fiecare produs este inspectat cu atentie de responsabilii laboratorului. Echipa din zona de productie este formata din aproape 20 de persoane care fac de toate. Probabil va ganditi ca fiind un laborator atat de mare si cu o productie atat de numeroasa, marea majoritate a activitatilor sunt facute de masini, utilaje sau roboti. Nu este asa. E adevarat ca exista masini care toarna de exemplu cojile de ecler sau vestitele macarons, insa cam aici se termina robotizarea. Toate cremele sunt facute si turnate de oameni, blaturile sunt turnate de oameni, prajiturile sunt montate de oameni. Si credeti-ma ca atunci cand ai de facut 3-4 mii de bucati din fiecare asta nu e deloc usor:)

Fiecare persoana care lucreaza acolo respecta un protocol la fiecare intrare in laborator, se utilizeaza tot timpul boneta, masca si sort, se dezinfecteaza mainile cat si incaltarile. Exista un respect la cel mai inalt nivel intre toti cei care lucreaza acolo, fiecare saluta fiecare coleg in parte la intrarea si iesirea din serviciu. M-a uimit cumva sa observ ca deja a 2-a zi toata lumea imi stia numele si imi vorbea ca si cum as fi lucrat tot timpul cu ei.

Trebuie sa spun si ca sunt mandru sa fiu primul roman care ajunge sa lucreze aici, iar ceea ce ma face sa fiu sigur de lucrul asta este ca nimeni de acolo nu stia nimic despre Romania. Unii confundau steagul cu cel al Belgiei (am un ecuson cu numele meu si steagul Romaniei), altii m-au intrebat daca Dracula chiar a existat si cel mai ciudat a fost cand m-a intrebat unul dintre colegi daca noi, romanii, suntem comunisti! Cam atat stiu ei despre noi, probabil tocmai din lipsa interactiunii cu romanii. Cei mai multi care vin aici sa lucreze sau sa invete sunt asiatici, chinezii pe primul loc apoi coreenii. Chiar exista 2 fete din China care lucreaza pentru scoala Lenotre iar rolul lor este acela de a facilita integrarea studentilor/elevilor din China. Acestia nu sunt chiar cei mai buni vorbitori de limba engleza sau franceza, iar diferentele culturale sunt destul de mari pentru ei. Mai ales atunci cand fac schimbarea asta la 20-22 de ani.

Revenind la stagiul din productie, trebuie sa spun ca am ramas impresionat de viteza lor de lucru, de organizarea excelenta, cat si de pasiunea cu care fac ceea ce fac. Desi volumul de munca este unul impresionant nu am vazut pe cineva sa fie nemultumit. Sunt convins ca ceea ce am vazut aici si ceea ce am invatat aici ne va ajuta foarte mult si pe noi in stadiul de productie din laboratorul de la Casa Victoria.